Spectacolul "Urciorul Sfărâmat"

Descriere

după Heinrich von Kleist
Concept spectacol și scenariu: Armin Petras
REGIA: Dominic Friedel
SCENOGRAFIA: Karoline Bierner și Alin Gavrilă
MUZICA ORIGINALĂ ȘI PRODUCȚIE MUZICALĂ: Vasile Șirli
TRADUCEREA: Silvana Prodan
ADAPTARE TEXT: Emőke Boldizsár și Claudia Maior; ASISTENT REGIE: Emőke Boldizsár
MANAGER PROIECT: Claudia Maior
DISTRIBUȚIE: Marius Turdeanu (Adam), Pali Vecsei (Licht), Fabiola Petri (Eve), Diana Văcaru – Lazăr (Marthe Rull – mama lui Eve), Florin Coșuleț (Ruprecht Tümpel), Simona Negrilă (Domnișoara Brgitte), Daniel Plier (Walter), Raluca Iani (Grete), Emőke Boldizsár (Liese), Cristina Juks (Femeia frumoasă), Dana Lăzărescu (mama lui Adam), Vlad Robaș (Leberecht), Adrian Matioc (Tümpel, tatăl lui Ruprecht), Eduard Pătrașcu (fratele Tümpel, unchiul lui Ruprecht), Viorel Rață (portărelul), Iustinian Turcu (fiul lui Adam), Rodica Mărgărit (bucătăreasa)
Coregrafie dans contemporan: Adriana Bârză-CârsteaCu participarea extraordinară a Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul - Junii Sibiului”
COREGRAFIE: Silvia Macrea
Instrumentiști: Gabriel Popescu (vioară), Nicușor Balea (taragot), Petre Vițelar (acordeon), Ciprian Oprea (contrabas)
Dansatori: Monica Maria Negrea, Maria Iulia Mutruc, Ileana Maria Bulz, Denisa Andreea Radu, Alina Georgiana Rînjeu, Adriana Maria Ioniță, Ilie Marian Marin, Silviu Florin Negrea, Ioan Bogdan Mutruc, Dragoș Constantin Boriga, George Sebastian Ștreng, Grigore Florin BulzDURATA APROXIMATIVĂ: 1H 30MIN / PREŢ BILET: 25 LEI / 20 LEI;

Într-un „sat mai mare sau un oraș mai mic” din România, vizita unui trimis de la Bruxelles tulbură existența locuitorilor, în special pe cea a angajaților judecătoriei care au de rezolvat un caz dificil, pe loc, chiar în fața reprezentantului ordinii de la Comisia Europeană. Tentativa de soluționare a acestui proces aparent irezolvabil, în care o femeie îl acuză pe unul dintre tineri că „a sfărâmat urciorul fetei sale”, este completată de momente coregrafice și muzică folclorică live prin care regizorul Armin Petras, autorul adaptării și al conceptului de spectacol, creează o critică acidă a societății contemporane și a instituțiilor europene și, în același timp, aduce un elogiu frumuseții folclorului autohton care are un mesaj încă actual. Adaptarea lui Armin Petras a textului clasic scris de Heinrich von Kleist este o panoramă aproape cinică a raporturilor interumane și a relațiilor instituționale care stau sub semnul corupției, al viciului și al puterii.

Spectacolul Urciorul sfărâmat este, înainte de orice, un exercițiu de admirație adus valorilor artistice nemuritoare ale spațiului autohton care, deși confruntat cu procesul accelerat de globalizare specifică prezentului, încă își păstrează vie energia pură ce ne permite, așa cum afirmă Armin Petras însuși, să trăim simultan în trecut și în prezent. În ciuda numeroaselor probleme de justiție cu care Europa se confruntă, marea calitate a spațiului românesc rezidă în capacitatea de a-și conserva tradițiile, de a păstra intact „urciorul” care adăpostește toate formele de manifestare artistică folclorică, prin intermediul cărora putem lupta împotriva flagelului dezrădăcinării sau chiar și împotriva compromisurilor justițiare ce riscă să ne condamne la o ciclicitate sterilă, sub imperiul unor conducători absurzi ce continuă să-și exercite nestingheriți puterea, chiar dacă activitatea lor abundă de acte de corupție.

Oscilând între tragicomedie și musical autohton, spectacolul Urciorul sfărâmat al Teatrului Național Radu Stanca din Sibiu, care îi aduce pentru prima dată pe scenă, alături de actori, pe membrii Ansamblului Folcloric „Cindrelul – Junii Sibiului”, marchează atât o privire lucidă asupra comunității europene contemporane, cât și o declarație de dragoste aduse forței purificatoare a folclorului românesc.